Ganduri, poze, comentarii: ghiveci!

Trip Start Jan 11, 2010
1
14
20
Trip End Ongoing


Loading Map
Map your own trip!
Map Options
Show trip route
Hide lines
shadow

Flag of Colombia  ,
Wednesday, March 10, 2010

Desi voiam sa pastrez comentariile despre Columbia pana spre sfarsitul voiajului pur si simplu nu ma pot abtine si mi se pare ca nu va pot oferi o imagine relevanta despre diversele locuri din tara asta fara niscaiva info aditional. Ideea e ca tara asta are o capacitate uriasa de a surprinde si are atatea auto-contradictii incat ramai perplex aproape la fiecare pas.

Asa ca inainte de a va povesti despre Bogota hai sa va zic ceea ce mie mi se pare quintesenta acestei demente de tara (Locombia e jocul lor afectuos de cuvinte). In ciuda faptului ca trece de 50 de ani printr-un haos aproape unic in lume, cu gherile, paramilitari, narcotraficanti si tot soiul de alti banditi motivati sau nu ideologic si/sau comercial, Columbia este simultan o tara remarcabil de dezvoltata, de bine organizata si de progresista. Cu siguranta parte din aceasta impresie vine din uriasa inegalitate a societatii, o poveste clasica in toata America Latina, dar parca aici are un twist pe care momentan nu pretind ca-l inteleg dar pe care vi-l voi descrie asa cum il percep. Pe de o parte ai nordul Bogortei, sudul Medellin-ului, si zone similare in mai toate orasele mari ale tarii (si sunt vreo 15) care au infrastructura, standardul de viata si atitudinea Vestului, iar la doi pasi ai milioane de oameni in favele (ma rog, barrios le zice p-aici). Bun, asta e o realitate a intregii Americi Latine. Ceea ce mi se pare ca difera e ca totusi bucata aia de Vest e suficient de mare si de robusta cat sa nu stea baricadata dupa ziduri de 3 metri cu verf de sarma ghimpata (desi portari au toate edificiile) asa cum am vazut in Panama si chiar si-n Mexic si aud si despre Brazilia sau Lima. Ba mai mult, pare sa existe un nivel intermediar care sa faca legatura intre astea doua lumi. Altceva, in ciuda faptului ca patura asta bogata a beneficiat enorm de pe urma securitatii semnificativ imbunatatita din timpul celor doua mandate ale lui Uribe, e aceeasi care aplauda la scena deschisa decizia Curtii Constitutionale de a-i bloca accesul la un al treilea mandat considerand-o un pericol la adresa democratiei. Tara asta nu-si controleaza integral teritoriul de 50 de ani, si constant a avut zeci de mii de soldati privati (gherila sau paramilitari), dar cu toate astea e singura din America Latina care n-a trecut prin dictatura si si-a mentinut constant statutul de democratie. In tara asta exista in mod cert inegalitate groaznica dar aproape 60 de parlamentari ai puterii, inclusiv un var al presedintelui, sunt la parnaie pentru diverse acte de coruptie. Sunt zeci de barrios fara apa curenta in Bogota, dar si 300 de km de piste pentru biciclete, atat in Sud cat si in Nord, si un sistem de transport public pe benzi dedicate care functioneaza brici. S-ar putea sa fiu eu remarcabil de naiv si sa ma las dus de nas de o mana de flori cu care nu se face primavara, dar efectiv am senzatia ca tara asta e in acelasi timp cu un pas in urma restului Americii Latine, dar si cu un altul in fata, chestia care pe mine ma lasa constant perplex.

V-am povestit toate astea pentru ca Bogota e din multe puncte de vedere apogeul acestor contraste. E urias, 8 milioande de oameni, si desi il cunosteam m-a lovit direct in freza pentru ca am evitat Mexico City in tura asta si astfel Bogota a fost prima din marile conurbatii latinoamericane cu care ma intalnesc. Big city life! Marea schimbare fata de 2003 mi s-a parut Transmilenio (sistemul de transport public). A crescut enorm atat ca rute cat si ca pasageri si e locul in care simti cel mai bine pulsul unei metropole de dimensiunea astea. M-am dus mi-am facut pozele in La Candelaria (centrul istoric), sus pe Montserrate si in campusul Uniandes si-n rest am luat o pauza de la a fi turist. Intr-un fel aproape copilaresc am decis ca o sa ma comport ca si cum as fi trait aici o viata (desi au fost vreo 5 luni). Asa ca m-am dus la film, prin librarii, mi-am facut de lucru cu foile matricole si cu niste bilete de avion, am abandonat Lonely Planet-ul si m-am prefacut ca sunt de-al casei. Am stat la Mateo si la Ana in loc de hostel, am avut cu cine sa ies, a fost fain! In acelasi timp insa, si n-o sa va plictisesc acum cu detalii, cele 5 zile de Bogota mi-au zis pe sleau ca nu mai am 22 de ani. Si e ok J! Nu e prima data cand la frizer ma intreaba daca sa nu-mi lase parul un pic mai lungutz in crestetul capului, dar parca de data asta, in Bogota dupa 7 ani, a avut mai multa rezonanta. Tot am refuzat, dar asa, cu-n zambet in coltul gurii.

Mda, adevarul e ca Bogota a fost mai mult pentru reflectii decat pentru voiaj. Asa ca pentru partea asta din trip las pozele sa spuna mai multe. Si-aveti acolo si-un preview a ceea ce urmeaza, adica niscaiva poze din Manizales cu inca una din minunatiile Columbiei, transportul public urban pe cablu!
Slideshow Report as Spam

Comments

bughi on

educativ :)
adu si niste hormigas culonas cand vii
si sa nu ascunzi nimic prin acme

Add Comment

Use this image in your site

Copy and paste this html: